“Expresul de Ungheni” a semnalat apariţia volumului “Ultima casă din URSS” în ediţia din 19 octombrie 2009

Ungheniul într-o carte a jurnalistului Ştefan Susai


“La Ungheni, 40.000 de oameni aşteaptă reînvierea URSS". Este un articol, semnat de jurnalistul ieşean Ştefan Susai, scris cu peste un deceniu în urmă, şi care a bulversat pe atunci opinia publică din oraşul de pe malul Prutului. Articolul respectiv se regăseşte acum în cartea jurnalistului, “Ultima casă din URSS”, editată recent la Iaşi.
“Cartea Ultima casă din URSS cuprinde doar o mică parte din întîmplările la care am fost martor. Sînt texte, unele publicate în presa de dincolo şi de dincoace de Prut, iar altele de sertar.
Republica Moldova nu este o ţară a femeilor uşoare, rackeţilor şi a „ruşilor de peste Prut“, aşa cum am auzit în dese rînduri. În Republica Moldova, oamenii simpli caută să îşi trăiască viaţa ignorînd, pe cît posibil, derapajele democratice. Îmi doresc ca această carte să ajute cititorii, mai ales pe cei care nu au traversat niciodată Prutul, să înţeleagă că în fostul spaţiu al Uniunii Sovietice trăiesc oameni normali”, susţine autorul.
“Cartea jurnalistului Ştefan Susai, „Ultima casă din URSS", are meritul de a „funcţiona" asemenea unei introduceri într-o lume nu pe cale de dispariţie, ci pe cale de transformare în altceva. Alcătuit din reportaje, interviuri, texte de opinie, sau chiar transcrieri ale unor incitante dezbateri, volumul creionează o serie de decupaje din societatea moldovenească, aşa cum i-a apărut ea jurnalistului ieşean pe parcursul deceniului 1998-2009”, menţionează, în publicaţia “Flacăra Iaşului” din 10 octombrie, Călin Ciobotari. (L.B.)
Vă propunem în continuare un fragment din articolul jurnalistului ieşean despre oraşul Ungheni, aşa cum l-a văzut dînsul cu un deceniu în urmă.
“Locuitorii oraşului Ungheni din Republica Moldova încă mai speră în reînvierea Uniunii Sovietice. Comuniştii, învingători în alegerile locale, au promis reîntoarcerea în trecut. Ungheniul este un oraş sovietic. În albumele de prezentare a Republicii Moldova, numele oraşului este evitat cu bună ştiinţă, iar pozele lipsesc cu desăvîrşire. Ungheni. Un oraş aflat pe malul stîng al Prutului, la 20 km de Iaşi. Un oraş fără identitate. În 1944, Ungheniul era doar un cătun cu cîteva sute de suflete. Astăzi, este un oraş cu peste 40.000 de locuitori. Fiecare oraş are o poveste a sa. Povestea Ungheniului este o dramă. Locuitorii acestui oraş, înfiinţat de sovietici la hotarele fostei URSS, doresc reînvierea Uniunii Sovietice şi reîntoarcerea la comunism. O plimbare în oraşul Ungheni reprezintă, fără nici o exagerare, o întoarcere în trecut. (...)
Nu găseşti aici prea multe monumente istorice, muzee ori teatre, deşi populaţia depăşeşte 40.000 de locuitori. Singurul monument din oraş a fost ridicat „în memoria soldaţilor sovietici care au eliberat patria de sub ocupaţia nazistă şi fascistă“. În centrul oraşului, în faţa monumentului, se află Hotelul „Drujba“ („Prietenia“), acum rebotezat „Dacia“. Lîngă hotel este situată o clădire cu opt etaje, cea mai înaltă din zonă, în care îşi desfăşura activitatea Comitetul Raional al Partidului. La doar cîţiva paşi, în faţa liceului cu predare în limba rusă, era amplasat singurul bust din oraş, care aparţinea lui V.I. Lenin. Acum, locul acestuia a fost luat de Mihai Eminescu. Dacă pe soclu nu ar scrie cui îi aparţine bustul, Eminescu ar putea fi confundat cu Freddie Mercury, regretatul vocalist al formaţiei britanice Queen, atît de nereuşită este sculptura. (...)”.
Apropo, cartea “Ultima casă din URSS” poate fi găsită şi în librăriile din Chişinău.

http://www.expresul.com/index.php?option=com_content&view=article&id=928:ungheniul-intr-o-carte-a-jurnalistului-tefan-susai&catid=85:stiri&Itemid=181